Propuneri pentru Programul de Guvernare

 

Guvernul Republicii Moldova

                                                                                        02.02.2015

 

I.            Integritatea și accelerarea reînnoirii efectivelor resurselor umane, în special în instituțiile de drept:

1.      Aprobarea de către Guvern a pachetului de legi referitor la integritatea publică și ajustarea cadrului legislativ adoptat de 12 ani întru prevenirea corupției și asigurarea integrității, pentru a supune agenții publici testărilor  integrității profesionale, declarării cadourilor și sancționării conflictelor de interese admise.

2.      Fortificarea regimurilor juridice a declarării veniturilor și proprietăților și al conflictelor de interese a demnitarilor și funcționarilor publici.

3.      Aplicarea în privinţa miniştrilor a procedurilor de verificare prevăzute în Legea nr.271 din 18.12.2008 privind verificarea titularilor şi a candidaţilor la funcţii publice.

4.      Elaborarea, prin intermediul consultărilor publice directe, și aprobarea Codurilor deontologice sectoriale, în special, în domeniile de interacțiune cotidiană cu utilizatorii serviciilor publice și  urgență în domeniile sociale, afectate de fenomenul taxele informale.

5.      Elaborarea și promovarea unui Cod deontologic unificat/generalizat obligatoriu, aplicat pentru toti agenții publici, al unui Regulament -cadru al comportamentulu  profesional al tuturor agenților publici

6.      Revizuirea conceptului asigurării medicale întru respectarea drepturilor pacientului și diminuarea corupției în sectorul medical.

7.      Eliminarea obstrucționării autosesizărilor/sesizărilor din oficiu și fluidificarea sesizărilor, petițiilor, plîngerilor, denunțurilor, funcționarea liniilor anticorupție, depunerilor de mărturii, în acest sens:

- acceptarea sesizărilor din partea ONG-urilor, grupurilor de inițiativă, unui grup de ONG-uri, sesizări colective din partea unui număr de persoane fizice șamd. Nu cosiderăm că este nevoie de modificări legislative, dar e suficient de revizuit politicile interne.

- elaborarea unor noi prevederi legale și modificarea celor existente întru asigurarea protecției martorilor și denunțătorilor, celor ai propriilor superiori ierarhici, inclusiv și în special, ale programelor de protecție a martorilor.

- platfomă electronică de recepționare, prelucrare, monitorizare și delivrare a răspunsului on-line întru minimizarea timpului de prelucrare a petițiilor și a omisiunilor răspunsurilor.

- instruiri și atestări, în special în domeniul drepturilor omului și demiterea pentru neobținerea atestării.

8.      Revizuirea parțială sau totală a Codului Muncii, în vederea facilitării suspendării, sancționării disciplinare, inclusiv a demiterii persoanelor neintegre și corupte și concilierea cu prezervarea exigenței protecției angajaților.

9.      Acces liber a societății civile la Registrul funcționarilor publici/transparentizarea Registrului de evidență a funcționarilor publici.

Mai multe în privința petițiilor și liniilor anticorupție: http://www.capc.md/ro/publications/

     II.            Propuneri speficice activității CNI și integrității agenților publici:

1.      Revizuirea, eliminarea lacunelor legislative în privința integrității, în special delimitarea clară și completarea prevederilor și a interacțiunilor între declarațiile de avere și interese și verificările și constatările de facto ale averilor și intereselor reale.

2.      Crearea modulelor electronice prin intermediul e-guvernării, posibilitatea de a înregistra on-line versiunea declarației pînă la depunerea sa oficială.

3.      Unificarea declarațiilor de avere și interese într o singură declarație.

4.      Posibilitatea de a corija și completa declarațiile de avere și interese cel puțin 2 săptămîni, pînă la 1 lună sau o altă durată rezonabilă, destul de scurtă,  după completarea și depunerea lor electronică cu conservarea fiecărei versiuni și vizualizării fiecărei modificări operate.

5.      Abordarea economică să fie inclusă, de exemplu, lărgirea listei de "membri ai familiei" în declarațiile de venituri și proprietăți, de interese personale, controluri și constatării,  utilizarea conceptului economic, în special al unui apropiat sau identic noțiunii factuale de gospodării comune în locul noțiunii teoretice și juridice de familie.

6.      Neacceptarea declarațiilor completate cu erori manifeste și neglijență nuanțată. 

7.      Reglementarea declarării intereselor și admiterii conflictelor de interese.

8.      Posibilitatea de a verifica prezența activelor, bunurilor și averilor peste hotare atribuite unui serviciu precum Serviciul prevenire și combatere a spălării banilor  sau chiar CNA.

9.      Cooperarea CNI, CNA, PG cu omologii de peste hotare în vederea obținerii informațiilor referitor la averea (bunuri mobile și imobiliare, precum și mijloace financiare) demnitarilor și a familiilor demnitarilor, peste hotarele tării

10.  Eliminarea blocajelor legislative și procedurale referitor la activitatea CNI.

11.  Argumentarea capacităților instituționale ale CNI fără întreruperea activității instituției.

12.  Incorporarea corectă a bunelor practici ale altor țări pentru atingerea scopului descris mai sus.

    III.            Transparența utilizării resurselor publice:

1.      Asigurarea transparenței achizițiilor publice.

2.      Asigurarea transparenței  privatizărilor.

3.      Asigurarea transparenței  licitațiilor.

4.      Sporirea transparenţei în procesul de administrare a întreprinderilor de stat şi în activitatea de reprezentare a statului în societăţile comerciale.

5.      Asigurarea transparenței utilizării  asistenței de peste hotare.

6.      Platforme electronice transparente și prietenoase utilizatorilor.

     IV.            Referitor la activitatea de anticorupție și asigurării integrității CNI, CNA, PA, PG

1.      Efectuarea expertizelor anticorupție ale proiectelor de acte ale autorităților publice locale.

2.      Simplificarea procedurilor pentru combaterea corupției, cu respectarea exigențelor respectării drepturilor omului.

3.      Înăsprirea pedepselor pentru infracțiunile ușoare.

4.      Instituirea mecanismelor de prevenire și combatere ale corupției la luarea deciziilor colegiale.

5.      Aplicarea noțiunii de interes public în jurisprudență și introducerea sa în legislație. (unele prevederi conțin deja noțiunea de interes public).

6.      Instituirea pedepselor proporționale disuazive. ex: suma A a încălcării X 10 ori.

7.      Simplificarea procedurilor pentru combaterea corupției și asigurării integrității cu respectarea exigențelor respectării drepturilor omului.

8.      Revizuirea parțială sau totală a Codului Muncii, în vederea facilitării demisiei persoanelor neintegre și corupte din organele de forță.

9.      Efectuarea eforturilor regulate de uniformizare a jurisprudenței în domeniul anticorupției nu doar de către CSJ, dar și de către curțile de apel.

10.  Revizuirea SNA întru adaptarea sa la realitățile prezente și eventuala prelungire a SNA.

11.  Altele exprimate în studiile prezentate și în cadrul discuțiilor la Conferința Națională Anticorupție.

     V.            Prevenirea și combaterea spălării banilor:

1.      Este nevoie de mai multă transparență, insistență și presiune în procesul decizional din partea societății civile și organizațiilor internaționale, pentru sporirea eficacității procesului bugetar și utilizării banilor publici.

2.      Se cere respectarea legii, monitorizarea și asigurarea transparenței procesului bugetar și utilizării banilor publici, care ar include diverse activități de informare activă a contribuabililor. Raportarea transparentă şi corectă a banilor şi achiziţiilor publice, inclusiv a proiectelor la nivel naţional şi internaţional.

3.      Este necesară monitorizarea continuă din partea socității civile a sistemului autohton de prevenire şi combatere a spălări banilor şi finanţării terorismului, constituit din: Ministerul Finanţelor, Ministerul Justiţiei, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor, Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene, Procuratura Generală, Serviciul Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor al Centrului Naţional Anticorupţie, Serviciul Vamal, Serviciul de Informaţii şi Securitate, Banca Naţională a Moldovei, Comisia Naţională a Pieţei Financiare şi Camera de Licenţiere, ceea ce ar duce la îmbunătăţirea cadrului legal național, la impulsionarea activităţii acestuia și la sporirea eficacității utilizării banilor publici.

4.      În vederea eficientizării activităţii SPCSB privind prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului, ar fi recomandabil să i se atribuie acestei subdiviziuni următoarele atribuţii specifice:

a.       elaborarea politicilor, strategiilor şi programelor de prevenire a spălării banilor publici, în colaborare cu organele cu funcţii de supraveghere a entităţilor raportoare în limitele competenţei lor, cu autorităţile centrale şi locale, precum şi cu organizaţiile guvernamentale şi neguvernamentale, după caz, în scopul executării prevederilor legislaţiei naţionale şi recomandărilor internaţionale în domeniu;

b.      societatea civilă să se implice mai activ în procesul de monitorizare a promovării pachetelor de legi de către Guvern și, în special, să sporească viteza, dorința și reacția diferitor autorități la ajustarea cadrului legislativ;

c.       totodată, ar fi benefic ca în procesul de monitorizare a elaborării și aprobării proiectelor de lege să fie implicați și parteneri externi.

5.      Întru îmbunătățirea cadrului de transparență bugetară se propun următoarele:

a)            evaluarea transparenței bugetare;

b)            formularea recomandărilor privind modificarea cadrului legal, instituțional, de politici, proceduri și practici;

c)      promovarea schimbărilor prin implicarea grupurilor parlamentare, organizațiilor internaționale, reprezentanților societății civile și mass-mediei [6].

6.      Este necesară realizarea unui studiu în campania electorală din 2014, în care ar fi contrapuse promisiunile electorale făcute în domeniul luptei cu corupția cu acțiunile reale, precum și termeneleîn care acestea au fost realizate.

7.      Ar fi utilă monitorizarea programului de guvernare în domeniul anticorupției, și anume angajamentele asumate în programul de guvernare comparate cu angajamentele realizate de guvernare în materie de prevenire și combatere a corupției.

8.      Este necesar ca societatea civilă, ca un arbitru neutru, să se implice activ în monitorizarea proceselor de judecată pe cazuri de corupție, cu elaborarea rapoartelor de monitorizare a proceselor de judecată.

9.      Se recomandă ca Comisia Securitate Naţională, Apărare și Ordine Publică să examineze activitatea Serviciul Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor şi cu suportul experţilor din domeniu să vină cu motivaţiile de rigoare despre continuitatea reformelor vizavi de acest Serviciu.

10.  Pentru a perfecta legislaţia şi a scoate blocajul legislativ în scopul îmbunătățirii activităţii CNA, se recomandă ca Comisia Securitate Naţională, Apărare și Ordine Publică, care are toate pârghiile respective, să efectueze o analiză riguroasă, de comun cu experţii din domeniu, asupra imperfecţiunilor din legislaţie şi să formuleze propuneri de îmbunătăţire a legislaţiei Centrului.

11.  Reieșind din evaluarea sistemului național de prevenire și combatere a spălării banilor și finanțării terorismului, se atestă necesitatea dezvoltării capacităților administrative și manageriale cu privire la îmbunătățirea obiectivelor prestabilite, la reglementarea, în comun cu alte organe cu atribuții de administrare a veniturilor bugetului de stat, a normelor regulatorii cu privire la obligativitatea, modul și periodicitatea raportării restanțelor către Ministerul Finanțelor, pentru includerea informației corespunzătoare în Raportul Guvernului privind executarea bugetului de stat.

12.  În contextul colaborării internaționale, este necesar de pus accent pe accelerarea proceselor de integrare europeană a Republicii Moldova, pe abordarea colaborării continue dintre serviciile similare ale țărilor-membre ale UE, de a depune eforturi semnificative pentru aderarea la comunitățile internaționale și regionale, stabilirea și dezvoltarea relațiilor bilaterale și multilaterale pe problemele de interes comun.

13.  Monitorizarea din partea societății civile ar duce la sporirea randamentului dosarelor de corupție și ar scoate în evidență persoanele care contribuie la tergiversarea proceselor în instanța de judecată.

14.  Îmbunătăţirea bazei de date şi a modelelor analitice de evaluare şi planificare a banilor publici ar duce la eficientizarea managementului supravegherii veniturilor publice, la îmbunătăţirea disciplinei financiare prin implementarea controlului financiar public intern şi asigurarea principiului transparenţei, la organizarea audierilor executorilor primari de buget privind evidența și utilizarea banilor publici în condiţii de bună guvernare.

15.  Incorporarea corectă a bunelor practici ale altor țări și conlucrarea strînsă cu experții confirmați în domeniu de peste hotare pentru atingerea scopurilor descrise mai sus.

Mai multe: http://alianta.md/news/view/-24260

    VI.            Planificarea, performanța și responsabilitatea/raportarea agențiilor anticorupție și a instituțiilor de drept:

1.      Planificare, priotirizare, planuri strategice

2.      Stabilirea unui set de indicatori întru evaluarea performanței

3.      Monitorizarea implementării și raportarea societății

4.      Completarea raportării CNA, PA, PG cu cel puțin încă 2 indicatori:

1. 1. Cît costă instituția bugetului/infracțiunile și conexe din domeniul corupției

1.2 Cît aduce instituția bigetului/infracțiunile și conexe din domeniul corupției

2.1 Durata medie a investigațiiilor, urmăririi penale pînă la trimiterea în judecată a dosarelor a infracțiunilor și conexe din domeniul corupției

2.2 Durata medie a tuturor dosarelor, adică a  tuturor investigațiiilor, urmăririi penale și a examinării în judecată a infracțiunilor și conexe din domeniul corupției.

Exemplu: http://ec.europa.eu/anti_fraud/investigations/fraud-in-figures/index_en.htm

Acești indicatori sunt așteptați de opinia publică, sunt niște stimulenți pentru ameliorarea activității, dar de asemenea justifică și ilustrează mai bine activitatea CNA, PA și PG. Ele sunt și în concordanță cu  linia  aspirațiilor autofinanțării CNA, expuse ca o doleanță în cadrul unei discuții.

Mai multe la: http://www.credo.md/pageview?id=483

     VII.            Coordonarea, cooperarea și comunicarea instituțiilor anticorupție

1. Instituirea unor proceduri, facilități și obișnuințe de coordonare, cooperare și comunicare între diverse subdiviziuni ale instituțiilor și diversele instituții anticorupție.

2. Prevenirea conflictelor între instituții, apelarea timpurile sau intervenția timpurie la medierea/arbitrarea conflictelor interstituționale de către Ministerul Justiției și Cancelarie.

3. Comunicarea, maximum posibilă cu presa, jurnaliștii de investigație, bloggerii, organizarea întîlnirilor regulate.

4. Comunicarea externă regulată ale dificultăților întîmpinate  de către instituțiile anticorupție în procesul activităților de prevenire și combatere a corupției și asigurării integrității.

    VIII.            Justiția

1.      Consolidarea rolului CSM în procesul de gestionare a resurselor alocate Judiciarului, inclusiv prin eliminarea competenţelor MJ în acest sens.

2.      Revizuirea modului de numire a Procurorului General, adoptarea prevederilor referitoare la numirea în funcţie a Procurorului General de către Preşedintele RM, la propunerea CSP.

3.      Eficientizarea gestionării resurselor alocate, inclusiv sporirea capacităţilor, la nivel individual şi instituţional, de a asigura planificarea şi evaluarea reală a necesităţilor bugetare, implementarea acţiunilor prevăzute de SRSJ în acest sens.

4.      Consolidarea sistemului de securitate în sediile instanţelor judecătoreşti prin asigurarea funcţionalităţii poliţiei judecătoreşti.

5.      Completarea cadrului legal cu prevederi care ar asigura transparenţa deciziilor CSP şi colegiilor de pe lângă acesta.

6.      Examinarea şi adoptarea de către Parlament a proiectului de Lege cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor.

7.      Revizuirea prevederilor legale în vederea excluderii dublărilor de competenţă între organele de autoadministrare ale Judiciarului şi Comisia Naţională de Integritate;

8.      Aplicarea plenară a prevederilor legale referitor la răspundere, inclusiv răspunderea individuală a judecătorilor şi procurorilor;

9.      Promovarea, examinarea şi adoptarea de către Parlament a proiectului Codului de procedură administrativă.

10.   Eficientizarea activităţii de investigare a corupţiei, inclusiv prin asigurarea inadmisibilităţii conflictelor de competenţă între organele de urmărire penală şi stabilirea unor criterii relevante de evaluare a performanţelor organelor de urmărire penală.

    IX.            Alegeri:

1.      Fortificarea legislației electorale.

2.      Completarea Legii privind partidele politice cu reglementări privind integritatea membrilor partidelor (membrilor);

3.      Crearea unei platforme  electronice transparente și prietenoase utilizatorilor, cu posbilitatea corijării informației în decursul unei perioade scurte de timp.

4.      Sancționarea graduală a încălcărilor 

5.      Instituirea unui număr limitat al avertizărilor.

6.      Sancțiuni pecuniare mărite și posibilitatea de a le aplica uneori concomitent cu avertizările.

7.      Pentru afișarea autorizată a partidelor să fie delimitată și lăsată doar afoșarea autorizată per partid, la momentul dat unele suprafețe au fost ocupate de 1-3 partide.

8.      Pe www.cec.md să fie afișate și informațiile utile despre partide, de exemplu sediul partidelor.

9.      Pe www.cec.md plasarea PV-urilor de la ședințele CEC să fie efectuată în timp util.

10.  Pe www.cec.md corespondența intrări și sesizări să fie plasată în timp util. 

11.  Divergențele între Codul electoral și Regulamente șa acte subordonate să fie înlăturate.

12.  Necceptarea rapoartelor financiare cu erori manifeste, omisiuni de o neglijență maximă șa, returnarea lor spre recompletare. 

13.  Publicarea în Monitorul Oficial a rapoartelor financiare a fiecărui partid.

14.  Revizuirea prevederilor referitor la candidații independenți.

15.  CEC să accepte sesizările din partea ONG-urilor, să fie interpretată mai larg accepțiunea reprezentanților legali ai alegătorilor (nu ale partidelor politice, precum în pretextul invocat în prezent).

16.  Simplificarea procedurii de depunere a contestatiilor la CEC, mărirea termenului de depunere, acceptarea probelor aduse.

17.  Să fie informați cetățenii mai bine în privința depunerilor plîngerilor și sesizărilor referitor la încălcarea legislației electorale, să fie stimulați în vederea depunerii plîngerilor (în unele țări stimularea e inclusiv financiară.

18.  Instituirea, în timpul campaniei electorale la CEC, a telefonului de încredere / a unei linii verzi în vederea semnalării abaterilor de la prevederile electorale.

Mai multe propuneri din septembrie 2014: www.alianta.md

    X.            Mass-media: 

1.      Modificarea Codului audiovizualului în vederea asigurării transparenţei proprietarilor mass-mediei.

2.      Modificarea cadrului legal pentru neadmiterea concentrării excesive a mass-mediei.

3.      Adoptarea şi respectarea de către mass-media a codurilor interne de etică şi a Codului deontologic al jurnalistului din Moldova.

4.      Adoptarea unui mecanism funcţional de implementare a Legii privind accesul la informaţie.

Mai multe propuneri referitor la aceste și alte sectoare la:

http://www.transparency.md/files/docs/SNI-2014.pdf

 

Share.